FEPAIUS: Cum arata radiografia industriei romanesti de textile

//FEPAIUS: Cum arata radiografia industriei romanesti de textile

Lohnul a fost benefic pentru sectorul industriei usoare pe termen scurt si mediu, cata vreme a asigurat transferul de tehnologie, a crescut nivelul de calificare a fortei de munca, a competitivitatii si a capacitatii manageriale. Insa tot lohnul ne poate scoate acum de pe harta zonelor cu costuri reduse pentru forta de munca.

Citeste un interviu-radiografie a industriei romanesti de textile creionat de Mihai Pasculescu, presedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS), pentru Textile Technology Show, expozitia dedicata industriei textile din Europa de Sud-Est.

 

TEXTILE TECHNOLOGY SHOW: Daca ar fi sa faceti o radiografie a industriei romanesti de textile, care ar fi zona consolidata a acestui sector si unde sunt probleme?

MIHAI PASCULESCU: Industria de textile si de articole de imbracaminte are o traditie indelungata, cu societati care functioneaza de peste 80 de ani, fiind reprezentata in toate judetele tarii, cu pondere insemnata in economia judetelor. In prezent, sectorul industriei textile a realizat urmatoarele ponderi in indicatorii macroeconomici:

  • 81 % din exportul tarii;
  • 5% din numarul salariatilor din Romania;
  • peste 250.000 de persoane activeaza in intreprinderile sectorului;
  • peste 9.710 societati comerciale active in sector.

Intre 2008 si 2013, sub influentele crizei economice si financiare, firmele din industria textila din Romania au cunoscut o perioada de declin, pierzand o parte din comenzi in favoarea pietei asiatice. Desi la nivel european inovarea a permis domeniului textil sa ramana competitiv prin investitii in produse textile de nisa, in Romania lipsa de capital si conditiile restrictive de creditare au limitat aceste oportunitati.

Daca ar fi sa identificam o zona cu probleme, aceasta ar fi sectorul primar (filaturi, tesaturi, finisaje textile), iar ca zona consolidata – sectorul de tricotaje rectilinii, industria de confectii si incaltaminte, marochinarie.

 

TTS: Cat la suta din productia romaneasca de textile se exporta in prezent?

MP: Industria textila si a confectiilor se afla printre sectoarele care aduc o contributie importanta in exporturile Romaniei. In anul 2017, valoarea insumata a exporturilor se ridica la peste 6 miliarde de euro. Cu toate ca exportul de produse textile si confectii s-a majorat in valori absolute, ponderea a scazut in ultimii ani – se exporta aproximativ 80% din productia totala.

 

TTS: Ultimele statistici arata ca in Romania exista 9.700 de companii care activeaza in industria textila. Care sunt sectoarele reprezentative?

MP: Structura firmelor este urmatoarea:

  • 1883 firme active in sectorul fabricarii produselor textile;
  • 5825 firme active in domeniul fabricarii articolelor de imbracaminte;
  • 2002 firme active in sectorul pielarie-incaltaminte.

 

TTS: Cat de bine functioneaza in Romania relatia designer / producator de textile / confectioner?

MP: Consideram ca un astfel de parteneriat ar fi benefic ambelor parti, insa in Romania functioneaza destul de greu. Chiar si la nivel european exista un proiect „WORTH” ajuns la editia a II-a, ce are ca scop promovarea de parteneriate intre designeri si firme ( producatori, retaileri, firme de tehnologii) din domeniile de fashion, textile, bijuterii, incaltaminte, mobila, blana si piele din diferite tari europene, in vederea crearii de produse inovatoare.

In Romania putem aminti de INAIS – un joint-venture intre un designer roman (Ina Isbasescu) si unul dintre cei mai mari producatori autohtoni de textile (Simiz Fashion).

 

TTS: Cum vedeti rezolvarea problemelor in acest parteneriat?

MP: Prin colaborarea stransa a companiilor cu universitati, institute de cercetare si de profil, in scopul incheierii de parteneriate intre designeri si firmele interesate sa realizeze colectii cu sprijinul designerilor,  oferind firmelor de productie oportunitatea de a invata cum sa lucreze cu designeri foarte creativi, de a crea noi produse si modele, de a securiza pietele existente sau deschiderea unora noi etc. De asemenea, este nevoie si de o dezvoltare a educatiei, de armonizarea ofertei educationale cu cererea din piata muncii, crearea unor centre de design in cele patru regiuni ale tarii, cu rol de ateliere de design.

 

TTS: Exista interes pentru industria textila in randul generatiei tinere, al micilor antreprenori?

MP: Exista interes din partea antreprenorilor – a tinerilor designeri, insa nu si din partea angajatilor. Una din principalele probleme cu care se confrunta in acest moment sectorul este lipsa fortei de munca.

 

TTS: Multa vreme, industria textila din Romania a fost apreciata doar din perspectiva lohn-ului. Ce ar trebui sa facem ca sa producem mai mult si sa scapam de aceasta eticheta?

MP: In contextul globalizarii, analiza trebuie sa plece de la concretizarea sferei de cuprindere a operatiunilor de outsourcing, care se refera, in general, la procurarea de inputuri materiale sau servicii din afara tarii de resedinta a firmei care efectueaza operatiunea.

Din analiza lantului valoric in sistemul de lucru in lohn se constata ca cele mai mari valori adaugate sunt in verigile care nu fac parte din lantul national ( materiile prime, accesoriile, marketing/publicitate/branding/vanzator en-gros/distribuitor), care apartin beneficiarului extern. Cele mai mici influente in lantul valorii apartin verigilor interne: depozitarea materiilor prime/produselor finite, asamblare, ambalare, finisare.

In acest context, lohnul in sectorul industriei usoare a constituit un factor benefic pe termen scurt si mediu, asigurand transferul de tehnologie, cresterea nivelului de calificare a fortei de munca si a capacitatii manageriale, a competitivitatii, conectarea la standardele de calitate si control internationale. Locurile de munca create prin implementarea sistemului de lohn sunt deosebit de precare insa, fiind supuse, in orice moment, riscului de a fi transferate intr-o alta tara, in care costurile cu forta de munca sunt inferioare.

Pe termen lung, este oportuna reorientarea treptata a productiei, fiind mai rentabila realizarea exportului direct in intregime din productie proprie prin:

  • refacerea lantului de valoare adaugata prin reluarea culturilor de plante textile, dezvoltarea industriei lanii si matasei, productia de fire si fibre sintetice ;
  • realizarea de produse de inalta calitate;
  • realizarea productiilor de serii scurte si foarte scurte, cu un nivel calitativ mediu spre inalt si foarte inalt;
  • dezvoltarea brandurilor proprii si a imaginii produselor si proceselor;
  • dezvoltarea de noi concepte si strategii de marketing;
  • dezvoltarea capacitatilor manageriale;
  • realizarea de produse complete;
  • retehnologizarea fluxurilor de fabricatie a produselor vestimentare prin achizitionarea utilajelor performante, a sistemelor computerizate;
  • pregatirea si perfectionarea continua a personalului din industria confectiilor, in vederea cresterii productivitatii muncii.

 

TTS: In Romania nu au mai fost organizate targuri specializate pentru tehnologiile din industria textila de mai bine de 10 ani. Cum apreciati ideea organizarii TEXTILE TECHNOLOGY SHOW si ce impact credeti ca va avea asupra industriei?

MP: Credem ca este o initiativa importanta, iar organizarea unei expozitii de utilaje pentru industria de textile-confectii poate reprezenta un catalizator puternic, dar si un factor de competitivitate pentru  aceasta industrie.

2018-08-08T07:58:47+00:00